Despre un fragment de afumător din epoca bronzului târziu – fierului timpuriu din sud-estul Azerbaidjanului

Autori

DOI:

https://doi.org/10.52603/RA.XXI.2.2025_05

Cuvinte cheie:

Azeirbadjan, regiunea sud-caspică, arheologie, așezare, epoca bronzului târziu, ceramică, afumător

Rezumat

Articolul prezintă informații despre un exemplar de ceramică preistorică – un fragment din corpul unui arzător de tămâie, descoperit în timpul săpăturilor arheologice din iulie 2025 în așezarea Vilyashchay (districtul Yardymli, Republica Azerbaidjan). Așezarea Vilyashchay datează, în principal, din perioada timpurie a epocii fierului, deși aici se găsesc și materiale arheologice din epoca bronzului târziu. Fragmentul corpului afumătorului a fost descoperit în caroul 1, la o adâncime de aproximativ 50 cm de la nivelul actual de călcare. Dimensiuni: Lungime: 7-7,4 cm; Înălțime: 4-4,5 cm; Diametrul orificiilor: 0,7-0,8 cm. Artefactul este de culoare maro, bine ars, pe partea interioară prezintă urme de funingine de culoare gri. În compoziția argilei se conține nisip fin, obiectul fiind modelat manual. Piesa este prevăzută cu orificii, făcute înainte de arderea, probabil cu un obiect metalic, un burghiu sau un vârf îngroșat. Arealul de răspândire al acestui tip de afumător este regiunea sud-caspică – siturile arheologice din nord-estul Iranului (Tepe Gissar, Shah Tepe, Tureng Tepe, Gohar Tappe, Tappe Narges), iar un exemplar a fost descoperit în sud-vestul Turkmenistanului, în așezarea Madau-depe. Recipientele sunt datate în perioada epocii bronzului târziu și începutul epocii fierului. Exemplarul din Vilyashchaya prezintă similitudini în ceea ce privește modul de modelare cu cele din Gohar Tappe și Shah Tepe. Artefactul din Vilyashchaya este, aparent, un import din nord-estul Iranului, deși nu se poate exclude complet posibilitatea existenței unor astfel de obiecte în sud-estul Azerbaidjanului, având în vedere studierea insuficientă a siturilor arheologice din această regiune și lipsa, până în prezent, a altor descoperiri similare.

Referințe

Abbasi 2011: G.A. Abbasi, Narges Tappeh. Final report of the archaeological excavations at Narges Tappeh, Gorgan plain, Iran. (Tehran 2011).

Ağalarzadə 2017: A.M. Ağalarzadə, Sarıbulaq kurqanları. Azərbaycan arxeologiyası və etnoqrafiyası 1, 2017, 20-35.

Aghalarzade 2024: A.M. Aghalarzade, Arvaninskie kurgany epokhi rannego zheleza. In: (D.S. Korobov ed.), XXXIII Krupnovskie chteniia «Dostizheniia i perspektivy izucheniia arkheologii Severnogo Kavkaza v XX - pervoi chetverti XXI veka», (Moskva 2024), 137-138 // А.М. Агаларзаде, Арванинские курганы эпохи раннего железа. В сб.: (Д.С. Коробов отв. ред.), XXXIII Крупновские чтения «Достижения и перспективы изучения ар-хеологии Северного Кавказа в XX - первой четверти XXI века», (Москва 2024), 137-138.

Arne 1945: T. J. Arne, Excavations at Shah Tepe', Iran. (Stockholm 1945).

Azarnoush, Helwing 2005: M. Azarnoush, B. Helwing, Recent archaeological research in Iran - Prehistory to Iron Age. Archaologische Mitteilungen aus Iran und Turan 37, 2005, 189-246.

Gürsan-Salzmann 2016: A. Gürsan-Salzmann, The new chronology of the Bronze Age settlement of Tepe Hissar, Iran. (Philadelphia 2016), https://doi.org/10.2307/j.ctt1c0gmq8

Masson 1956: V.M. Masson, Pamiatniki kul'tury arkhaicheskogo Dakhistana v Iugo-Zapadnoi Turkmenii. Trudy Iuzhno-Turkmenistanskoi arkheologicheskoi kompleksnoi ekspeditsii VII, 1956, 385-458 // В.М. Массон, Памятники культуры архаического Дахистана в Юго-Западной Туркмении. Труды Южно-Туркменистанской археологической комплексной экспедиции VII, 1956, 385-458, https://doi.org/10.1515/9783112536681-006

Masson, Sarianidi 1972: V.M. Masson, V.I Sarianidi, Central Asia. Turkmenia before the Achaemenids. (London 1972).

Piller et all. 2009: Ch.K. Piller, A. Mahfroozi, N. Bagherpour, T. Neumann, B. Ögüt, First preliminary report on the joint Iranian-German excavations at Gohar Tappe, Mazandaran, Iran. Archäologische Mitteilungen aus Iran und Turan 41, 2009, 177-209.

Schmidt 1937: E.F. Schmidt, Excavations at Tepe Hissar Damghan. (Philadelphia 1937). https://doi.org/10.9783/9781512818574

Wulsin 1932: F. Wulsin, Excavations at Tureng Tepe near Astarabad. Supplement to the Bulletin of the American Institute for Persian Art and Archaeology 2.1, 1932, 1-12.

Descărcări

Publicat

26-12-2025

Număr

Secțiune

MATERIALE ŞI CERCETĂRI DE TEREN

Cum cităm

[1]
Kirichenko, D. și Aghalarzade, A. 2025. Despre un fragment de afumător din epoca bronzului târziu – fierului timpuriu din sud-estul Azerbaidjanului. Revista Arheologică. 21, 2 (dec. 2025), 56–63. DOI:https://doi.org/10.52603/RA.XXI.2.2025_05.

Cele mai citite articole ale aceluiași autor(i)

Articole similare

1-10 of 26

Puteți, de asemenea, începeți o căutare avansată de similaritate pentru acest articol.