Tipologia si decorul tiglei de acoperis din Ucraina de Ves

Аннотация

Articolul examinează unul dintre cele mai răspândite tipuri de ceramică – țigla, care a fost utilizată în construcțiile religioase și laice. Studiul unui număr semnificativ de exemplare de pe teritoriul Ucrainei de Vest a permis determinarea principalelor grupuri tipologice și denumiri. Menționăm că, în sec. XV, țigla pentru bisericile și Primăria din Lvov era produsă de către olarii locali, mai târziu fiind o perioadă lungă de timp cumpărată peste hotare. Abia către finele sec. XIX s-a început producerea ei industrială, aici un rol deosebit avându-l cunoscutul arhitect din Lvov, Ivan Levinski, care a fondat în acest scop o fabrică. Împreună cu întreprinderile din Kolomeea, Dorohobîci și alte orașe din Galiția, a furnizat produse pentru acoperișurile diferitor tipuri de clădiri. Tipurile de țiglă sunt determinate de tehnologia producerii, materii prime, forme și scopul funcțional. Culoarea acoperișului depinde de compoziția argilei și metoda de ardere – de la nuanțe galbene deschise la roși și negru. Țiglele uneori erau acoperite cu rășină, angobate sau smălțuite. Unele țigle au inscripții în relief în latină sau chirilică (se menționează locul fabricației sau numele proprietarului întreprinderii). Articolul prezintă exemple de clădiri laice și încăperi utilitare de la finele sec. XIX cu acest gen de acoperișuri, cercetate de autor în timpul deplasărilor și expedițiilor întreprinse la înc. sec. XXI.