Educația arhitecturală ca fenomen regional în nord-vestul Germaniei: Karlsruhe, Darmstadt și Hamburg în secolul al XIX-lea

Irina Gofman

doi:10.52603/arta.2025.33-1.25

Autori

Irina Gofman Biroul de Arhitectură „Axel Schulschenk”, Essen https://orcid.org/0009-0006-5948-4128

DOI:

https://doi.org/10.52603/arta.2025.33-1.25

Cuvinte cheie:

educație arhitecturală, Germania secolului al XIX-lea, academia de construcții, școli tehnicedin Karlsruhe, Darmstadt și Hamburg, reforme în formarea arhitecturală, universități tehnice din Germania

Rezumat

Prezentul studiu este dedicat analizei comparative a educației arhitecturale în secolul al XIX-lea, cu accent pe trei centre majore din nord-vestul Germaniei — şcoli de arhitectură din Karlsruhe, Darmstadt și Hamburg. Aceste centre au fost alese datorită importanței lor ca cele mai mari instituții regionale de învățământ din acea perioadă, precum și pentru diferențele dintre structurile lor instituționale, abordările pedagogice și gradul de implicare în procesele de dezvoltare urbană și socială. Se examinează formarea și evoluția școlilor de arhitectură, etapele-cheie ale instituționalizării și influența unor educatori importanți și a abordărilor metodologice. Se acordă o atenție deosebită echilibrului dintre componentele tehnice și artistice din cadrul programelor de studiu, precum și reacției învățământului arhitectural la industrializare și urbanizare. Școala din Karlsruhe este analizată ca un exemplu timpuriu al modelului politehnic, școala din Darmstadt — ca o instituție cu orientare inginerească, deschisă către modernism, iar școala din Hamburg — ca un caz de instruire arhitecturală aplicată, strâns legată de reconstrucția orașului. Studiul arată contribuţia școlilor de arhitectură la definirea standardelor profesionale, înfăţişând în același timp realitățile sociale și regionale. O sinteză comparativă evidențiază parametrii-cheie, precum structura instituțională, metodele de predare, implicarea în proiecte practice și orientarea profesională. În final, este evidențiată diversitatea modelelor de formare arhitecturală în Germania secolului al XIX-lea, conturate de contextul regional și prioritățile culturale și politice.

Referințe

Allgemeine Deutsche Biographie. Hrsg. durch die historische Commission bei der Königlichen Akademie der Wissenschaften, (2. unveränderte Auflage). Bd. 44, 1898.

Andresen-Schneehage, Angela. Das steinerne Erbe. In: Hamburger Abendblatt. 7. April 2015, Sonderbeilage Patriotische Gesellschaft von 1765.

Durm, Josef; Ende, Hermann; Schmitt, Eduard; Wagner, Heinrich. Handbuch der Architektur.

Fessas-Emmanouil, Helen. Aristoteles Zachos und Josef Durm. Eine deutsch-griechische Architektenfreundschaft. In: „Eine etwas bankerotte Kunstanstalt…“. Die Alt-Karlsruher Schule zwischen Heinrich Hübsch und Josef Durm (Materialien zur Baugeschichte 24). Karlsruhe, 2017.

Hederer, Oswald. F.L. Staub: Corps-Liste des Weinheimer SC von 1821 bis 1906. Dresden, 1906.

Hipp, Hermann. „Schumacher, Fritz“. In: Neue Deutsche Biographie 23 (2007), [Online-Version]; URL. https://www.deutsche-biographie.de/-

Hübsch, Heinrich. In welchem Style sollen wir bauen? Karlsruhe 1828-1901, Arnold Bergsträsser Verlagsbuchhandlung, (A. Kröner), Stuttgart.

Jaeggi, Annemarie. Architektur an der Universität Karlsruhe – Fakultät für Architektur – Forschung und Lehre, 1999, Ernst Wasmuth Verlag, Tübingen/Berlin, gekürzt, 2010,

Kuntzsch, Brigitte. https://www.architektur.tu-darmstadt.de/fachbereich/ueber_uns/geschichte/geschichte_des_fachbereichs/index.de.jsp.

KIT (Karlsruhe Institut für Technologie) – Fakultät für Architektur – Heinrich Hübsch stadtlexikon.karlsruhe.de+2 + Stadtlexikon arlsruhe – Heinrich Hübsch. https://www.arch.kit.edu/fakultaet/912.php.

Lieb, Stefanie. Was ist Jugendstil? Eine Analyse der Jugendstilarchitektur 1890–1910, 2. Aufl. Primus Verlag, Darmstadt 2002 – Stefanie Lieb, Was ist Jugendstil? Eine Analyse der Jugendstilarchitektur 1890–1910, 2. Aufl. Darmstadt 2002.

Mushacke, Eduard (Hrsg.). Schul-Kalender auf die Zeit vom 1. Oktober 1869 bis 31. Dezember 1870 nebst astronomischen Kalender für den Meridian von Berlin, 19. Jahrgang, Teil 2, mit Benutzung amtlicher Quellen herausgegeben..., Berlin: Verlag von Wilhelm Schultze (Wohlgemuth‘s Buchhandlung, Scharrenstraße 11), 1870.

Noack, Friedrich. Das Deutschtum in Rom seit dem Ausgang des Mittelalters. Berlin / Leipzig 1927, Band 1.

Wagner, Heinrich Ludwig Ehrenfried. Hessische Biografie. (Stand: 15. April 2021). In: Landesgeschichtliches Informationssystem Hessen (LAGIS).

https://www.deutsche-digitale-bibliothek.de/item/3T7HRPZXONTULHGUIL7IW4FIYKUTKKQU?query=Jahresbericht+der+Baudeputation+f%C3%BCr+das+Jahr+1890&isThumbnailFiltered=true&rows=20&offset=0&viewType=list&hitNumber=01 (visited 16.02.2025).

https://www.hcu-hamburg.de/en/university/the-development-of-the-hcu/milestones (visited 16.02.2025).

https://www.tu-darmstadt.de/universitaet/organisation_verwaltung/geschichte_persoenlichkeiten/geschichte_4/auftritt_des_markenzeichens_dr_ing/index.de.jsp (visited 16.02.2025).

https://www.tu-darmstadt.de/universitaet/organisation_verwaltung/geschichte_persoenlichkeiten/geschichte_4/von_der_hochschule_zur_universitaet/ (visited 16.02.2025).