Meșteșugul fierăritului practicat de ţigani (romi) în spaţiul est-carpatic: cercetarea etnografică de teren în comunitatea tradițională a romilor ciocănari din or. Otaci

Rezumat

În perioada tranziției ireversibile de la „epoca industrială spre cea digitală”, salvgardarea meșteșugului fierăritului devine o misiune stringentă pentru cercetarea etnografică. Fierăritul, o meserie trebuincioasă („în vremurile trecute”) în orice gospodărie țărănească din spațiul est-carpatic, spre regret, actualmente a devenit o meserie neprofitabilă, practicată diminuat și fragmentar („pentru întreținerea familiei”). În scopul documentării activității curente a „ultimelor rămășițe vii ale fierăritului”, în cadrul acestui studiu, au fost prelucrate materialele acumulate în timpul cercetării etnografice de teren în oraşul Otaci (28 aprilie – 02 mai 2025), fiind identificate instrumentele fierăritului, materia primă utilizată și produsele confecționate de patru fierari din comunitatea tradițională a romilor ciocănari. Totodată, au fost relevate considerentele culturale și social-economice ce au determinat statornicirea preferențială în orașul Otaci, în a II-a jumătate a sec. XX, a celei mai numeroase comunități de romi din Republica Moldova. În baza valorificării unor noi surse istorico-etnografice, semnificaţia culturală a expresiei trinitare „fierărit (meşteşug) – fierari (meşteş ugari) – ţigani (romi)” a fost extinsă cu alte 20 de elemente inedite.