Un străvechi monument megalitic de lângă Chişinău. „Pietrele înşirate” din valea Bâcului

Sergius Ciocanu

doi:10.52603/arta.2025.33-1.22

Авторы

Sergius Ciocanu Institutul Patrimoniului Cultural https://orcid.org/0000-0003-1421-2672

DOI:

https://doi.org/10.52603/arta.2025.33-1.22

Ключевые слова:

Chisinau, râul Bâc, Cheile Bâcului, defileu, „pietrele înşirate”, menhire, Ghidighici/Highidiş, Petricani, Truşeni, râul Nistru

Аннотация

Până către finele secolului al XIX-lea, la nord-vest de oraşul Chişinău se înălţa un remarcabil monument istoriс – un şir de menhire, i.e. un şir de blocuri impunătoare de piatră, prinse vertical în pământ. Menhirele se aflau în preajma unui binecunoscut în trecut obiect geografic situat în valea râului Bâc, care purta denumirea de Cheile Bâcului. Menhirele şi Cheile Bâcului pe parcursul a mai bine de trei secole au fost menţionate şi descrise, dar şi analizate în ceea ce priveşte provenienţa şi semnificaţia, în lucrările şi notiţele diferitor cercetători, călători, literaţi şi amatori de „antichităţi”. Elaborarea acestui studiu se bazează pe intenţia de a aduna împreună şi a examina toate datele acumulate despre ele (inclusiv şi surse anterior neutilizate în acest sens), de a determina în fine locul de amplasare al acestora pe harta topografică, contextul geografic, dimensiunile lor, de a preciza când şi în ce circumstanţe ele au fost distruse.

Библиографические ссылки

Dicţionar explicativ al limbii române (DEX), Ediţia a II-a, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1998. 2. Aurel Sava, Documente privitoare la târgul şi ţinutul Lăpuşna, Bucureşti, 1937.

Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, Editura Academiei R.S.R., Bucureşti, 1973.

Dimitrie Cantemir, Scrisoarea Moldovei, Vol. I, Imprimeria Adolf Bermann, Iaşi, 1868.

Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, 1909.

Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei. Traducere după originalul latinesc la 200 de ani dela moartea autorului (21 august 1723) de dr. Giorge Pascu, Editura Cartea Românească, 1923.

Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, tradusă de Gheorghe Adamescu, Ed Cartea Românească, Bucureşti, 1935.

Dimitrie Cantemir, Descrierea stării de odinioară şi de astăzi a Moldovei. Ediţie critică întocmită de Dan Sluşanschi, vol. 1, Institutul Cultural Român, Bucureşti, 2006.

Dimitrie Cantemir (Димитрия Кантемира, бывшаго Князя в Молдавии, Историческое, географическое и политическое Описание Молдавии с жизнию сочинителя: с немецкаго преложения перевел Василий Левшин, Москва: В Университетской Типографии, у Н. Новикова), 1789.

Dimitrie Cantemir (Дмитрий Кантемир, Описание Молдавии: факсимиле, латинский текст и русский перевод Стурдзовского списка/ сост. И общая ред. Н.Л. Сухачева; предисл. А. Ешану и П. Балмуша; подготовка текста С.Д. Клейнер и Н.Л. Сухачева; пер. с лат. А.В. Андреева и Е.В. Шевцовой; коммент. В. Ешану и А. Ешану. СПб: Нестор-История), 2011.

E. H. Weismantells Dagbok 1709-1714, Historiska handlingar, D. 28 (1), Stockholm, 1928. 12. Joseph Franz Sulzer, Geschichte transalpinischen Daciens, das ist: der Walachey, Moldau und Bessarabiens, im Zusammenhange mit der Geschichte des übrigen Daciens als ein Versuch einer allgemeinen dacischen Geschichte mit kritischer Freyheit entworfen, Ersten Band, Wien, 1781.

Andrei Meier (Андрей Мейер, Повественное, землемерное и естествословное описание Очаковския Земли, содержащееся в двух донесениях), Sankt Petersburg, 1794.

Daniel Filippidis (Δανιήλ Φιλιππίδης, ΓΕΩΓΡΑΦΙΚΟΝ τής ΡΟΥΜΟΥΝΙΑΣ: ές άκριβεστεραν καί πληρεστέραν κατάληψιν τής ίςτορίας αύτής: Νΰν πρώτον συντεϑέν καί τύποις έκδοϑέν έν Λειψία τής Σαξονίας εν τη τυπογραφία τοΰ Ταουχνίτζ: Τόμος ά: Μέρος β: 1816) Geografia României pentru o mai bună şi amplă înţelegere a istorei acesteia: pentru prima dată elaborată şi publicată în Leipzigul Saxoniei în tipografia lui Tauchnitz, Volumul 1, Partea 2: 1816).

N. Bănescu, Viaţa şi opera lui Daniel (Dimitrie) Philippide. În: Anuarul Institutului de Istorie Naţională, II, „Cartea Românească” S.A., Bucureşti, 1923.

Pavel Svinin (Павел Свиньин, Описание Бессарабской Области. În: Записки Одесскаго Общества Истории и Древностей, Том Шестой), Odessa, 1867.

P. P. Soroka (П.П. Сорока, География Бессарабской Губернии. Учебное пособие для средних и низших учебных заведений. С приложением 23 чертежей, плана города Кишинева и карты Бессарабской Губернии), Chişinău, 1878.

Enciklopediceskij slovar (Энциклопедический Словарь, Том XIVА (Карданахи-Керо), Издатели: Ф.А. Брокгауз, И.А. Ефрон, Типо-Литография И. А. Ефрона), Sankt Petersburg, 1895.

Enciklopediceskij slovar (Энциклопедический Словарь, Том XVА (Коала-Конкордия), Издатели: Ф.А. Брокгауз, И.А. Ефрон, Типо-Литография И. А. Ефрона), Sankt Petersburg, 1895.

Aleko Moskalesko (Алеко Москалеско, «Замечания на статью: Прогулка по Бессарабии, помещенную в Одесском Альманахе на 1840 год», În: Северная Пчела. Газета политическая и литературная, № 78 (Суббота, 6-го Апреля), compartimentul «Русская Литература»), Sankt Petersburg, 1840.

Constantin Stamati, О Бессарабии и ее древних крепостях, În: Записки Одесскаго Общества Истории и Древностей, Том Второй, Оdessa, 1848.

Aleksandr Zaščuk (Александр Защук, Материалы для географии и статистики России, собранные офицерами генеральнаго штаба. Бессарабская Область, Часть Вторая), Sankt Petersburg, 1862. 23. Zamfir Arbore, Basarabia în secolul XIX, Institutul de arte grafice Carol Gobl, Bucuresci, 1898.

Bogdan Petriceicu Hasdeu, Etymologicum Magnum Romaniae. Dicţionarul limbei istorice şi poporane a românilor, Tomul III (B-BĂRBAT), Stabilimentul grafic I.V.Socecu, Bucuresci, 1893.

Vasile Guma, Povestea vieţii mele, Editura Polisalm, Chişinău, 2024.

Gheorghe V. Madan, Un sat basarabean de codru: Truşenii, Editura Museum, Chişinău, 2008.

Gheorghe V. Madan, Cartea satului. Răsunete din Basarabia, Fundaţia culturală regală „Principele Carol”, Bucuresti, 1935.

Juri Venelin, Влахо-болгарския или дакославянския грамоты (Diplome vlaho-bulgare sau daco-slavone), Sankt Petersburg, 1840.

Documenta Romaniae Historica, A. Moldova (1384-1448), Editura Academiei R.S.R., Bucureşti, 1975.

Martinus Broniovius de Biezdzfedea, Tartariae descriptio..., Coloniae Agrippinae, 1595.

Nicolae Densuşianu, Dacia preistorică. Bucureşti, Institutul de Arte Grafice „Carol Göbl”, 1913.

Lazăr Şăineanu, Dicţionar universal al limbei române, Editura „Scrisul Românesc” S.A., Bucureşti, 1924.

Alexandru Chiriac, Un drum străvechi, din Ardeal în Asia Centrală, prin spaţiul Nord-Pontic. În: Caietele studioului de istorie „Nicolae Iorga”, nr.3, Bucureşti, 1986.

Paul Emil Raşcu, Din istoria mai puţin cunoscută a Republicii Moldova, Simpozionul Cucuteni–5000 Redivivus: Ştiinţe exacte şi mai puţin exacte, ediţia a 2-a, Chişinău, 2007.

Simona Condurăţeanu, Răspândirea unor toponime dacice şi româneşti în Eurasia şi Nordul Africii. În: Dacoromania, nr. 79, Alba Iulia, 2016.

Aliona Grati, „Vei trăi cât Cheile Bâcului!” - arheologia unei expresii. În: Revista Arheologică, Serie nouă, vol. XVIII, nr. 1, Chişinău, 2022.

Legendele geografice şi istorice ale poporului român: antologie de ghiozdan pentru cl. II-VIII/ alese şi povestite de Crăciun Boris, Editura Porţile Orientului, Iaşi, 2004. – 200 p. 38. Revista istorică, Anul XVI, Nr. 1-3, Vălenii de Munte, 1930.

Sergius Ciocanu, Litografia Piaţa Catedralei din Chişinău de Carlo Bossoli. O imagine necunoscută a centrului părţii imperiale a Chişinăului. În: Buletin ştiinţific. Revista de Etnografie, Ştiinţele Naturii şi Muzeologie, Nr.33 (46), Serie Nouă, Fascicula Etnografie şi Muzeologie, Chişinău, 2021.