Aromânii din Serbia – între identitate culturală, umor și modele etnologice balcanice
DOI:
https://doi.org/10.52603/rec.2025.38.01Ключевые слова:
aromâni, identitate culturală, etnologie, umor, folclor urban, literatură popularăАннотация
Acest articol analizează dimensiunile etnologice și culturologice ale identității culturale contemporane a aromânilor din Serbia, cu un accent deosebit pe umorul ca formă de autoreprezentare colectivă în contextul cultural balcanic. Studiul se bazează pe analiza mai multor tipuri de texte – de la anecdote orale și piese de teatru, până la rubrici umoristice din presă – în care apar personaje emblematice precum kir Janja, kir Dima și kir Sima. Scopul analizei a fost identificarea unor tipare etnologice precum economia, ingeniozitatea, galanteria și tendința spre ironie socială, prezente ca markeri culturali. Articolul arată că aromânii utilizează umorul codificat etnic nu doar ca formă de divertisment, ci și ca instrument de transmitere intergenerațională a valorilor și de negociere a propriei poziții în contextul multicultural balcanic. Această abordare evidențiază și necesitatea includerii practicilor culturale imateriale în cercetările etnologice și culturologice contemporane, în special în cazul comunităților minoritare, care folosesc umorul ca mijloc de dialog cu cultura majoritară, dar și ca formă de rezistență, negociere și resemnificare a propriei istorii.
Библиографические ссылки
Braniște L. Migraţia şi efectele ei asupra identităţii lingvistice şi socio-culturale a imigrantului, respectiv a autohtonului. In: Medicina şi fenomenul migraţiei. O abordare interdisciplinară. Iași: Editura "Gr.T.Popa", 2016, 18-36.
Janjić I. Motivation for Aromanian Learning in Serbia. In: Academic Days of Timișoara: Language Education Today. Cambridge: Cambridge Scholars Publishing, 2011a, 356-371.
Janjić I. Nicolae Constantin Baţaria. Pančevo: Libertatea, 2015.
Janjić I. Nume de familie - supranume la aromânii din sudul Serbiei. In: Name and Naming. Proceedings of the International Conference on Onomastics, 1st Edition: Multiethnic Connections in Anthroponimy. Cluj-Napoca: Editura Mega, 2011b, 163-171.
Janjić I. Uloga Maćedovlaha u formiranju multikulturalnog društva na jugu Srbije. In: Međunarodna naučna konferencija Knjiga i jezik u razvoju savremenog društva. Zbornik radova. Beograd: Univerzitet u Beogradu, Filološki fakultet, 2011c, 289-298.
Janjić I., Popović V. One of the most important leaders of Aromanians - writer and politician Nicolae Constantin Batzaria. In: Studii de Ştiinţă şi Cultură, XI (3). Arad: "Vasile Goldiş" Western University, 2015a,14-21.
Janjić I., Popović V. Some Customs and Beliefs of Aromanians in Serbia. In: Tradiție și inovație: unitate și diversitate în context european = Tradition and Innovation. Unity and Diversity in the European Context. Baia Mare: University of Baia Mare (North University Center), 2015b, 350-356.
Ljuboja G. Etnički humor XX veka. Beograd: Etnografski muzej, 2001.
Plasković Z. Status i etnički identitet Cincara između očekivanja i stvarnosti. In: Skrivene manjine na Balkanu, ed. B. Sikimić. Beograd: Balkanološki institut SANU, 2004, 147-156.
Popović V., Janjić I. Cultura (a)română din Serbia în context european. Arad: Gutenberg Univers, 2015.
Илиопулс А. Културно прожимање Грко-Цинцара и Срба у српском друштву у 19 веку. Београд: Универзитет у Београду, Факултет политичких наука, 2005. / Iliopuls A. Kulturno prozhimaњe Grko-Tsintsara i Srba u srpskom drushtvu u 19 veku. Beograd: Univerzitet u Beogradu, Fakultet politichkikh nauka, 2005.
Кљаић Л. Заслужни новосадски Грко-Цинцари с краја 18 и у 19 веку. Нови Сад: Скупштина града Новог Сада, 1998. / Kљaiћ L. Zasluzhni novosadski Grko-Tsintsari s kraјa 18 i u 19 veku. Novi Sad: Skupshtina grada Novog Sada, 1998.
Лапчевић Д. Цинцарство у Србији (у Београду и у србијанским градовима уопште). Београд, 1928. / Lapcheviћ D. Tsintsarstvo u Srbiјi (u Beogradu i u srbiјanskim gradovima uopshte). Beograd, 1928.
Љубоја Г. Етнички хумор XX века у хумористичкој штампи Србије. Докторска дисертација. Београд: Универзитет у Београду, 2000. https://www.rastko.rs/antropologija/gljuboja/gljuboja-humor/index.html (vizitat 24.05.2025). / Љuboјa G. Etnichki khumor XX veka u khumoristichkoј shtampi Srbiјe. Doktorska disertatsiјa. Beograd: Univerzitet u Beogradu, 2000.
Петровић Ђ. Цинцари у Републици Србији. In: Положај мањина у Савезној Републици Југославији. Београд: Српска академија наука и уметности, Одељењедруштвених наука, 1996, 771-794. / Petroviћ Ђ. Tsintsari u Republitsi Srbiјi. In: Polozhaј maњina u Saveznoј Republitsi Јugoslaviјi. Beograd: Srpska akademiјa nauka i umetnosti, Odeљeњe drushtvenikh nauka, 1996, 771-794.
Поповић Ј. С. Тврдица: шальиво позориште у три дѣйства / составлѣно одъ Іоанна С. Поповича. Друго умножено изданіе. Нови Сад: Типографія Янковићева, 1838. https://digital.bms.rs/ebiblioteka/pageFlip/reader/index.php?type=publications&id=4585&m=2#page/20/mode/2up (vizitat 24.05.2025). / Popoviћ Ј. S. Tvrditsa: shal'ivo pozorishte u tri dѣĭstva / sostavlѣno od" Іoanna S. Popovicha. Drugo umnozheno izdanіe. Novi Sad: Tipografіia Iankoviћeva, 1838.
