Fântâna în sistemul de valori ale românilor: constatări în baza descrierilor călătorilor străini din secolul al XIX-lea (aspecte istoriografice și etnoculturale)
DOI:
https://doi.org/10.52603/rec.2025.37.01Cuvinte cheie:
fântână, români, călători străini, apă, ospitalitateRezumat
Fiind în trecere sau aflându-se o perioadă mai îndelungată în Moldova și Muntenia, călătorii străini din secolul al XIX-lea au lăsat posterității scrieri relevante din punct de vedere istoric și etnocultural. Îndeplinind variate misiuni de ordin diplomatic, confesional, științific, călătorii și exploratorii H. F. Desprez, Ü. Sándor, W. von Kotzebue, L. I. Pfeiffer, J. D. F. Neigebaur, J. H. A. Ubicini, R. Walsh și N. K. Giers, au descris multiple aspecte ale peisajului cultural, ale vieții cotidiene, marcate de tradițiile seculare. Un atribut omniprezent al peisajului cultural din principate îl constituiau fântânile, aflate într-un număr mare la marginea drumurilor, la intersecția căilor de comerț, în sate și orașe. Pentru călătorii străini fântâna simboliza ospitalitatea locuitorilor, oferindu-le drumeților un loc de popas unde-și puteau potoli setea. Valoarea apei din fântâni, uneori o depășea ca preț pe cea a vinului, iar în timpul incendiilor din orașe, apa din fântâni oferea oamenilor salvarea mult râvnită, salvându-le viețile și averea. În percepțiile tradiționale ale românilor, cumpăna fântânii semnifica încercările prin care treceau oamenii. Tradițional, românii își întrețineau fântânile într-o stare bună, fiind, astfel, „spre laudă mai mare țării”.
Referințe
Arapu V. Observații ecleziastice, religioase și confesionale în „Însemnările gubernatorului” Basarabiei, Serghei Dmitrievici Urusov (1903–1904). In: Buletinul Informativ al Simpozionului Național „Rolul Mănăstirii Secu în viața religioasă a Moldovei”. Vol. V. Piatra Neamț: Editura Cetatea Doamnei, 2019, 113-122.
Desprez Hippolyte Félix (1819–?). Biblia și țiganii Orientului. In: Călători străini despre Țările Române în secolul al XIX-lea: Serie Nouă. București: Editura Academiei Române, 2004-... Vol. IV: (1841–1846). P. Cernovodeanu (red.), D. Bușă (coord.), 2007, 650-668.
Giers Nikolai Karlovici (1820–1895). Prima mea călătorie în Moldova (septembrie–octombrie 1841). In: Călători străini despre Țările Române în secolul al XIX-lea: Serie Nouă. București: Editura Academiei Române, 2004-... Vol. IV: (1841–1846). P. Cernovodeanu (red.), D. Bușă (coord.), 2007, 56-93.
Kotzebue W. de. Din Moldova. Descrieri și schițe. București: Editura Haimann, Librar-Editor, 1884.
Neigebaur Johann Daniel Ferdinand (1783–1866).
Descrierea Moldovei și Țării Românești. In: Călători străini despre Țările Române în secolul al XIX-lea: Serie Nouă. București: Editura Academiei Române, 2004-... Vol. IV: (1841–1846). P. Cernovodeanu (red.), D. Bușă (coord.), 2007, 234-281.
Pfeiffer Laura Ida (1797–1858). Relatarea călătoriei pe Dunăre (1842 martie 28–aprilie 3). In: Călători străini despre Țările Române în secolul al XIX-lea: Serie Nouă. București: Editura Academiei Române, 2004-... Vol. IV: (1841–1846). P. Cernovodeanu (red.), D. Bușă (coord.), 2007, 203-211.
Sándor Ürmösy (?–?). Ungurii emigrați în Țara Românească. După însemnările de călătorie a lui Ürmösy Sándor. In: Călători străini despre Țările Române în secolul al XIX-lea: Serie Nouă. București: Editura Academiei Române, 2004-... Vol. IV: (1841–1846). P. Cernovodeanu (red.), D. Bușă (coord.), 2007, 314-333.
Ubicini Jean Henri Abdolonyme (1818–1884). Valahia în 1848. Amintiri și întâmplări din călătorie. In: Călători străini despre Țările Române în secolul al XIX-lea: serie nouă. București: Editura Academiei Române, 2004-... Vol. V (1847–1851). D. Bușă (coord.), 2009, 248-285.
Walsh Robert (1772–1852). 1824. Descrierea călătoriei prin Țara Românească și Transilvania. In: Călători străini despre Țările Române în secolul al XIX-lea: serie nouă. București: Editura Academiei Române, 2004-... Vol. II (1822–1830). P. Cernovodeanu, D. Bușă (coord.), 2005, 98-138.
Панченко А. А. Христовщина и скопчество: фольклор и традиционная культура русских мистических сект. Москва: ОГИ, 2002. / Panchenko A. A. Hristovshhina i skopchestvo: fol’klor i tradicionnaja kul’tura russkih misticheskih sekt. Moskva: OGI, 2002
Descărcări
Publicat
Număr
Secțiune
Licență
Această lucrare este licențiată în temeiul Creative Commons Attribution 4.0 International License.
